I'm baaaaaaaaack !

Am scapat de Bac asa ca am revenit aici in forta, chiar astazi dupa ultima proba ! Mi-a fost atat de dor de blog si atat de greu sa ma desprind de el, dar a fost nevoie de sacrificiul acesta ca sa ma pot concentra mai bine pe materiile de bac, cu toate ca filmele sunt si vor fi viata mea.
Au trecut 2 luni si 6 zile de la ultima postare, asa ca acuma revin in fortaaa cu vesti proaspete, actori, filme, trupe, regizori, compozitori, fotografi/regizori de imagine, si bineinteles micutele dar dragutele noastre scurtmetraje ! Dupa parerea mea, in viitor acestea isi vor recapata statutul de drept, de film adevarat, si chiar indraznesc sa afirm ca e posibil sa le ia locul lungmetrajelor. De ce? Pentru ca sunt scurte, clare si la obiect. Si pentru ca poti face un scurt misto cu doar cateva chestii esentiale pe care sa le evidentiezi, daca ai o idee tematica care sa poata fi schitata coerent. Am impresia ca scurtmetrajele sunt esente tari care se pastreaza in sticlute mici. Un scurtmetraj are un impact mult mai mare asupra psihicului unui om decat un lungmetraj prin simplul fapt ca de obicei la un film lung iti iau vreo 10-15 minute sa te obisnuiesti si sa incepi sa indragesti sau sa nu-ti placa un personaj. La scurtmetraje in schimb aceasta obisnuire trebuie sa se petreaca intr-un timp pe care sa nici nu-l percepi, avand in vedere ca intregul film are in jur de 10-15 minute. De ce spun ca are un impact mai mare? Pai dupa ce vezi 10 minute intense de thriller, drama sau actiune, deja pulsul este mai ridicat si in creier se intampla niste chestii. Cand se termina nu stii ce s-a intamplat. Parca s-a rupt filmu' si ai iesit din acea dimensiune si nu stii nici cand ai intrat si nici cat ai stat acolo. Cert este ca daca un scurtmetraj e bun, nu ar trebui sa simti cand dureaza. Ar trebui doar sa simti ca timpul s-a oprit si atat.
Ca sa imi argumentez mai bine cele spuse mai sus, m-am gandit ca citatul de la inceputul romanului Morometii si de la sfarsitul lui sunt perfecte pentru a defini cele doua tipuri de film:
"Timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare" - lungmetrajul
"Timpul nu mai avea rabdare" - scurtmetrajul
Stiu ca voi primi probabil critici, ca de ce am mai amintit iar de bac dar va rog sa ma intelegeti, am fost marcata de acest eveniment si mai e ceva pana imi trece ! Si in plus, daca nu va spuneam de unde e si nu ati fi stiut, ce spuneti, s-ar fi potrivit? Mie chiar asa mi se pare.

Scurtmetrajul este ca o bomba pe care o arunci si explodeaza iar lungmetrajul este ca o bomba cu ceas. Mai ai de asteptat pana ajunge la sfarsit. Si cu asta mi-am incheiat primul articol dupa 2 luni si 6 zile deoarece nu vroiam sa va readuc in lumea filmului italian asa de brusc. Si ideea asta cu scurtmetrajele mi-a venit de vreo 2 zile si chiar vroiam sa o scriu.
Ca sa nu va las asa sec, doar cu un text destul de lung, avand in vedere absenta, va voi atasa si un video cu Mika pe care il vad maineee.